Te iubesc, da’ nu prea !

Egoismul, treaba aia care a stricat tot încă de la început, dar ai preferat să o ignori, crezând că poate în timp se va schimba ceva. Evident că nu s-a schimbat nimic. Oamenii nu se schimbă şi tu ştiai asta, dar ai continuat să speri că poate va fi mai bine. Ai dat tot ce-ai avut mai bun în tine şi, deşi ai primit mai mult decât te aşteptai, a lipsit dintotdeauna acel ceva care să-ţi ofere certitudinea că există o reciprocitate a sentimentelor.

Sunt oameni care dau tot ce au mai bun în ei într-o relaţie şi oameni care se bazează pe faptul că sunt iubiţi şi nimic nu poate schimba asta.

Oameni care dau tot ce-au mai bun fără să aştepte nimic la schimb, doar zâmbetul persoanei iubite, şi oameni care nu dau nimic, dar cred că li se cuvine totul.

Oameni şi oameni, care cred că întreaga lume se apleacă în faţa lor, dar ei nu au decât un singur orizont, acela al propriei lor persoane.

Oameni care iubesc, dar nu “te iubesc”, ci “mă iubesc”.

Oameni care pretind că le e dor, dar nu-i doare.

“Iubirea nu e târg: te iubesc pentru că mă iubești. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru că te iubesc!” Liviu Rebreanu

Advertisements