Alive

Am cam rămas fără cuvinte în ultima vreme. A fost un decembrie confuz, ce-i drept, și nu doar meteorologic. Am trecut așa, de la o stare la alta, pentru ca, până la urmă, să ajung la o stare de lehamite totală. Îmbinată cu lipsa de chef de orice, nu a ieșit ceva prea bun. Câteva săptămâni, viața mea s-a desfășurat din inerție și cam atât. Nu am avut chef de nimic și a fost ciudat tare. Nu am fost tristă, din contră, am avut o stare de spirit chiar foarte bună, însă nu mi-a mai păsat de absolut nimic din jurul meu. Nu știu cum să descriu mai mult de atât, poate ați experimentat sau nu sentimentul, însă, dacă nu, să știți că nu vi-l recomand. Mai trist decât să fii trist este să nu îți pese. Dacă vedeți oameni fără expresie facială pe stradă, oameni care merg fără țintă, care se uită fără să privească și care vorbesc fără să spună nimic, ăia nu sunt niște oameni sunt triști, ci sunt oameni cărora nu le pasă și, vă spun, că-s demni de mila voastră. Omul trist măcar simte, omul căruia nu-i pasă… N-are nimic, n-are pe nimeni. El doar este și atât. 

Din fericire, m-am trezit din starea de lehamite, la timp cât să întâmpin noul an cu aceeași stare de bine cu care obișnuiesc mereu să o fac. Aș minți dacă aș spune că mi-am revenit complet, însă sunt pe drumul cel bun. Mă doare că am pierdut atâta timp în felul ăsta, când puteam să-mi gestionez altfel zilele în care n-am făcut nimic altceva decât să fiu, fără să trăiesc. Mi-am neglijat pasiunile (am o groază de cărți care abia mă așteaptă, dar încă mă uit la ele cu ochii goi), m-am refugiat în materiile pentru examen, ceea ce nu este neapărat rău, dar este trist, că am devenit cam anti-socială din cauza asta, însă, v-am spus, acum totul revine la normal, poate chiar mai bine ca înainte.

Vacanța asta de iarnă a fost de basm, m-am întors pe plai dobrogean și am realizat, pentru a mia oară, că nicăieri nu-i mai bine ca acasă. După ce am fost și pe plai prahovean, am conchis cu certitudine că acasă e cel mai frumos loc din lume. Peste câteva zile, datoria de studentă mă cheamă înapoi pe plai moldovenesc și… Mnah, e greu. 

Ce să mai spun? Trag linie peste 2015 și nu privesc înapoi. A fost un an foarte bun, însă complicat. A adus foarte multe schimbări într-un timp relativ scurt. Ce-i drept, pot spune cu zâmbetul de satisfacție pe buze că a adus și foarte multe realizări, deopotrivă. Mai multe chiar decât îmi propusesem inițial. 

Nu îmi propun nicio țintă pentru 2016. Am câteva planuri, însă știu că va fi totul bine. În cei 20 de ani pe care îi voi împlini în august, dacă am ajuns la o concluzie, ei bine, aceea e că omul se petrece în limită și că a trăi sub spectrul fatalității e doar pierdere de timp. Luna asta, mi-a dovedit încă o dată că grijile sunt inutile. Important este să trăiești. Iar eu… eu obișnuiesc să fac asta din plin. Și nu mă voi mai opri niciodată. Nici măcar pentru o pauză. 

Vă doresc să aveți un an așa cum îl vreți voi. Bun, ușor, fericit… Nici nu mai contează. Important este să fim și să trăim. 2015 ne-a dovedit, mai ales în ultima parte, cât de fragilă e viața. Așa că, în anul ce va să vie, să fim și să trăim mai mult ca niciodată! La mulți ani! 

Advertisements

11 thoughts on “Alive

  1. M-am obişnuit ca la final de an să nu folosesc cuvinte multe, oamenii snt tare grăbiţi şi nu au timp să le citească. De asemenea, nici cuvinte “mari” nu folosesc, e perioada când oamenii spun glume, cuvintele mele le-ar părea nedigerabile, aşa că şi la tine, aici, n-am să mă întind prea mult. Ştii bine (cred) că ţi-am citit toate postările şi că le-am şi comentat pe cele mai multe. Pentru care motiv, îţi doresc un an mai bun, un an în care maturizarea să ţi se apropie de finalizare, căci nici noi, ăi mai bătrâni nu suntem maturizaţi pe deplin :D, să-ţi duci cu bine studenţia şi să ai puterea de a trece peste toate încercările specifice vârstei, peste bucuriile şi nereuşitele (de moment) din zilele lui 2016.
    La mulţi ani, Maria! La mulţi ani şi celor dragi ţie!

    Liked by 2 people

    1. Dar cât să mă mai maturizez?! Deja nu mai suport atâta maturitate! :))) E prea multă! Dac-aş putea, aş da-o, poate-aş zâmbi şi eu mai mult. 😃
      Glumesc, desigur.
      Vă mulţumesc pentru toate cuvintele frumoase! Să ne recitim cu bine în anul ce va să vie şi… Ce să mai spun?! Nu mai adaug nimic, doar… La mulţi ani!

      Like

  2. La multi ani,Maria! Cu pace si liniste in suflet! Sa ai un an bun,cu multe realizari si bucurii.Fericire iti doresc si bafta la examenele ce vor veni! Te pup cu drag! ❤

    Liked by 1 person

      1. Sa traiesti mereu astfel incat sa te uiti inapoi cu mandrie pentru anul(anii) ce-a trecut. La multi ani, frumoasa mea! ❤

        Like

    1. Mulţumesc mult, Potecuţă! Aşa să fie. Te îmbrăţişez tare, tare şi îţi urez un an pe măsura zâmbetelor pe care le furi celor din jur prin cuvintele tale mereu frumoase! Să ne re…citim cu bine!

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s