“Doar” o notă…?

 

Puncte, puncte. 

Aşa se desfăşoară viaţa mea de când am început facultatea.

Puncte, puncte şi iar puncte. 

Puncte de suspensie. 

Pentru prima dată în viaţa mea, mă simt incapabilă, cu toate că eu cred în mine. Dar nu ştiu dacă pot, iar asta… asta doare.

Sunt omul care mereu le ştie pe toate. Mă întrebi ceva, ei bine, ştiu să-ţi răspund. Corect sau nu, eu tot îţi răspund. Acum, stau şi mă întreb ce mi se întâmplă, şi rămân la nivel de întrebare, căci habar nu am ce să îmi răspund.

După mult timp, îmi este din nou frică. Şi nu mai vreau să îmi fie. Dar… Mă trezesc cu ea lângă mine în fiecare dimineaţă de când sunt departe de casă. Frica de eşec, frica de oameni, frica de a nu dezamăgi… Frica. Este în mine şi nu ştiu ce să-i fac. 

M-am obişnuit să cred le ştiu pe toate. Şi nu pot să spun că asta nu mi-a folosit, aş minţi dacă aş spune contrariul. Dar… Mi-ar plăcea să fi ştiut şi că viaţa nu este constantă şi că imediat se poate întoarce în sens opus, chiar dacă tu rămâi constant.

Mi-ar fi plăcut să ştiu că nu poţi excela în orice şi că există momente bune şi mai puţin bune. Din păcate (sau din fericire?!), eu am avut parte doar de momente bune, iar asta m-a făcut să pierd din vedere faptul că nu întotdeauna va fi aşa. Acum, spre exemplu, pentru o simplă notă care nu ştiu câtă importanţă va mai avea peste ani şi ani, mă consum şi-mi creez tot felul de scenarii. Mă văd ca pe un fail total. Mă consum, mai ales, pentru că nota aceea nu mă reprezintă. Nu reprezintă nici ceea ce ştiu, nu reprezintă nici nivelul meu de inteligenţă. Dar ea este acolo şi vreau doar să nu-mi mai pese de ea.

Când mă gândesc că am ajuns să scriu despre note… Tocmai eu, care întotdeauna am susţinut tare şi răspicat că ele nu contează. Însă, când spuneam asta, vorbeam din perspectiva elevei olimpice care (credea că) le ştia pe toate. Acum, vorbesc din perspectiva studentei în anul I la facultatea de Drept, care a luat nota 6 la un test pentru care s-a pregătit de la începutul facultăţii şi pentru care nu a dormit decât 3 ore pe noapte şi care nu înţelege ce poate să facă mai mult. Da, ni s-a spus de la începutul anului că facultatea e facultativă, că învăţăm pentru noi, că lor nu le pasă. Dar mie-mi pasă şi nu înţeleg ce pot face ca să înţeleg ce mi se cere. Nu înţeleg de ce nimănui nu-i pasă că mie îmi pasă; nu înţeleg de ce mă consum atâta. De fapt, înţeleg, dar aş vrea să nu o mai fac. Mă doare. Mă doare chiar şi fizic.

Ştiu, nu-i capăt de lume. O să spuneţi “ia uite-o şi p-asta, alţii n-au ce mânca şi pe ea o doare o notă”. Da, chiar mă doare, pentru că… Mă rog, nu contează. Ştiu eu de ce mă doare şi e de ajuns. 

Îmi doresc din suflet să râd când voi mai citi treaba asta, poate peste-o lună, poate peste 1 an, dar acum nu am deloc puterea să fac asta.

Imagenes Tristes 2

 

Advertisements

11 thoughts on ““Doar” o notă…?

  1. Mno. Sigur că nu contează o notă. Dar spun asta acum după mai mulţi ani de la absolvire. Că în primul an eu am plâns trei zile pentru o notă. Aşa că nu mă bag la sfaturi şi nici pe lupul moralist nu o fac. Că nu te ajută cu nimic. 😉

    Liked by 1 person

    1. Eu plâng de-o săptămână şi parcă nu mai trece. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva, să îmi pierd atât de tare controlul. Sper să fie doar o fază şi, peste mulţi ani, să-mi amintesc doar în treacăt de ea.

      Like

      1. Ştiu, dar am eu aşa, un talent, de a dramatiza până la epuizare, mai ales în situaţii ca asta, extrem de superficiale. Ce să-mi faci?! N-ai ce. Trece de la sine.

        Like

  2. Notele nu-s decât rezultatul unei evaluări de moment, adevăratele notări se fac altfel în viaţă, iar cei care ştiu să aprecieze un om dincolo de foaia matricolă ori de diploma de licenţă, o vor face, fiindcă valoarea omului nu stă în notă, căci omul dă nota, valoarea omului stă în modul în care ştie să jongleze cu notele, cumva, să le transforme ca pe cele muzicale, în aşa fel încât pe portativul vieţii să fie un cântec pe care să-l fredonezi în orice situaţie te-ai afla.
    p.s În facultate am avut un profesor care lăsa pe toţi studenţii măcar odată într-o restanţă, dacă nu chiar două. La început mi-a fost ciudă, mai apoi am realizat că nu trebuie să mă supăr, conştient fiind că peste ani am să râd cu poftă, alături de colegi, de toate aceste lucruri. Şi aşa a fost, aşa este, acum râdem de cât de slabi puteam fi atunci când pentru o notă credeam că se a sfârşi pământul.
    p.p.s Cu un zece de la mine deja ai săltat media, nu? 😀

    Liked by 1 person

    1. Mda, ştiu. Ideea e că eu sunt conştientă de faptul că nota asta nu va mai conta peste ani şi ani. Dar acum, în momentul ăsta, pur şi simplu îmi stă lipită de creier şi nu vrea să dispară. Bine, că eu am şi talentul de a face din ţânţar armăsar. Şi încă ce talent!
      Astăzi dau iarăşi test la aceeaşi materie. Să fie nota de la dumneavoastră acolo! Sau măcar una mai mare decât precedenta. 😦

      Like

  3. Eu am fost mereu afectată de note. Până m-a lăsat la istoria literaturii engleze de 7 ori!!! 7! Am bocit la final de anul 2, că dacă nu aveam toate restanțele (aia era din anul 1) luate nu promovam. Am plâns atunci zile și nopți. M-am jelit și răsjelit. Mai aveam 3 încercări în toamnă. Mi-am promis că dacă nu trec anul, mă las. Pe primele două le-am jelit iar, mă picase. A treia a fost cu noroc. Cred că atunci mi-am consumat toate lacrimile, că din acel moment nu am mai stors nimic din ochi pentru nicio notă :))

    Liked by 2 people

    1. Eu am spus că-s alţii în situaţii mai rele ca a mea, daaaar… deja mă simt aiurea când văd pentru ce mă plâng eu comparativ cu ce ai păţit tu. Pfff! Bine că e gratis să mă plâng, că altfel cred că m-ar taxa toţi cei care citesc păţania mea. :)))

      Liked by 2 people

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s