Introducere în realitatea scrisă

         Am de ceva vreme în minte următorul citat aparținându-i lui Goethe: ”Să nu lași să treacă o zi fără să citești, să auzi sau să faci ceva frumos.” De citit, pot spune că citesc mai mult decât mănânc. De auzit, aud tot, dar merg pe considerentul ca uneori e mai bine să te prefaci surd, iar de făcut ceva frumos…Hmmm! Fac multe lucruri frumoase, dar am ajuns la concluzia că oricât de multe lucruri frumoase ai face, toate sunt inutile dacă nu te fac pe deplin fericit. Desigur, nu există fericire deplină însă iluzia fericirii este un sentiment plăcut pe care oricare dintre noi ni-l dorim. Fericirea este percepută într-o multitudine de feluri, pentru unii fiind doar o stare, pentru alții nimic. În ceea ce mă privește, pot spune că fericirea este pasiune,iar pasiunea mea,încă de la o vârstă frageda,a fost scrisul.

            Nu o să încep acum un paragraf  plictisitor în care să relatez povești din copilăria mea ce au legătura cu pasiunea mea pentru scris. Dar o să încep un paragraf  în care voi expune doar câteva motive pentru care eu percep scrisul ca fiind o modalitate de recreere, o pasiune, fericire și de ce mi-ar plăcea să se ”contamineze” cât mai multă lume cu această percepție.

  În primul rând, eu încurajez comuniunea dintre om și cultură și consider că fiecare dintre noi avem capacitatea de a ne dezvolta în așa maniera încât sa ne autodepășim și să ne dovedim mai buni decât credeam că suntem. Nu vreau să par Tony Poptămaș, însă omul chiar poate face mai mult decât crede, și primul lucru pe care ar trebui să-l facă pentru a-și depăși condiția este acela de a învăța. Orice inovație la nivel psiho-cultural este un pas înainte către evoluție. Realitatea crudă este, însă, aceea că, deși trăim în plină eră informațională,omul secolului XXI se află pe o scară cu mult inferioara omului din secolele anterioare. Omul actual consideră cultura un fapt depășit și pune accentul doar pe material, subestimând puterea unei minți luminate. Avându-i ca exemplu pe Bill Gates sau alți moguli ai marilor multinaționale care și-au abandonat studiile în favoarea dezvoltării unei afaceri proprii, tinerii și-au dezvoltat o gândire superficială și egoistă, în care banul dictează în mod neconstructiv. Așteptarea ca totul să vină ”de-a gata” va fi una lungă și fără rezultate pozitive. Totul pleacă de la forțele proprii și de la capacitatea fiecăruia dintre noi de a se adapta la o societate în care imprevizibilul este definitoriu. De aceea, simțind nevoia de a face ceva nou, am ales scrisul ca o nouă activitate pe care aleg să o dezvolt. Nu știu cum și ce va fi, dar tocmai ce spuneam despre imprevizibil.

            O altă perspectivă din care aleg să privesc scrisul este aceea psihologică. Gânduri, gânduri și iarăși gânduri. Nimic nu e mai dureros decât să vrei să le exprimi și să nu poți. Frica de necunoscut este un dușman de temut, însă, în ceea ce mă privește, frica de a pierde timpul este mai mare! Astfel că așa a luat naștere acest articol,în urma unei discuții cu mine însămi în care am ajuns la concluzia că decât să pierd timpul discutând cu mine, cu care conviețuiesc de 18 ani, mai bine discut și cu alții! De fapt, nu. Mint. Eu sunt cel mai bun partener de discuții pe care îl am și îl voi avea vreodată, însă fiind om, omul fiind ființă socială și bla, bla, bla, doresc a-mi comunica gândurile și celorlalți, nu că i-ar interesa,dar vreau eu ca ei să le cunoască.

            Scrisul, ca hobby,este un lucru minunat și fiecare dintre noi ni-l putem alege ca activitate cu care să ne petrecem timpul liber. E minunat să scrii, poți alege dintre atâtea limbi în care să îți exerciți talentul, însă ajungem într-un punct în care scrisul nu mai devine scris ci… ”0 mar3 1nv@lmsheal@ d3 karact3re”. Și totuși, fiecare greșeală pe care o comitem este o experiență de viață,astfel că dacă scrii @sha, are și acest lucru un avantaj: poți învăța să scrii corect utilizând multitudinea de informații pe care o ai la dispoziție la doar un click distanță,căci marile aspirații nu se pot transforma în realitate decât prin muncă! Deci,scrisul îți poate salva viața!

            Lăsând orice urmă de ironie la o parte,concluzia în urma acestei mici analize a însemnătății scrisului este următoarea: primul lucru pe care trebuie să-l faceți înainte de a visa ca veți ajunge milionari și că veți locui în Dubai și că veți avea ”n” palate de cleștar este acela de a ști să scrieți,oameni buni! Treziți-vă la realitate și puneți mâna să învățați pentru că Bill Gates nu a ajuns unde este pentru că a abandanonat școala, ci a ajuns acolo pentru că a știut să scrie într-o limbă pe care nimeni nu a mai cunoscut-o atât de bine ca și el până atunci! 

             Totul pleacă de la scris,însă nu totul se rezumă la scris! Se rezumă la felul în care aplici informațiile pe care le-ai scris. De aceea, eu teoretizez idei practice. Mediocritatea este o capcană în care majoritatea oamenilor cad, fiind împinși de ignoranță. Eu însă, nu ma tem de ea, atâta timp cât sunt apărată de armele mele cu muniție interminabilă, lectura și scrisul! Achiziționează-le și tu până nu e prea târziu!